Aproape 1 din 5 români născuţi în ţară şi aflaţi la vârsta activă locuieşte în străinătate. Care e amploarea pierderii de specialişti
România a pierdut masiv în ultimele decenii populaţie care înseamnă pierdere de forţă de muncă, specialişti şi viitori părinţi. O analiză naţională realizată de Alianţa Binelui Comun (ABC) arată amploarea „exportului” de capital uman: aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în România, cu vârstă de peste 15 ani, trăiau în statele OECD în 2020/21, de peste trei ori mai multe decât la începutul anilor 2000. Aproape unul din cinci români născuţi în ţară şi aflaţi la vârstă activă locuieşte în străinătate.
Fenomenul capătă o dimensiune aparte atunci când România este comparată cu restul Uniunii Europene. La 1 ianuarie 2024, aproximativ 3 milioane de cetăţeni români locuiau într-un alt stat membru UE. Aceştia reprezentau circa 22% din totalul cetăţenilor europeni care trăiau într-un alt stat membru, ceea ce îi transformă pe români în cel mai mare grup naţional de acest tip din Uniune, arată Antena 3 CNN.
Datele analizate de ABC arată şi amploarea pierderii de specialişti. În 2015/16, aproximativ 22% dintre emigranţii români de peste 15 ani aveau studii superioare, adică aproape 800.000 de persoane. Aproape jumătate dintre românii cu studii superioare ajungeau însă să lucreze în străinătate în ocupaţii sub nivelul calificării lor.
Sănătatea este unul dintre exemplele cele mai clare: în 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici şi 46.900 de asistenţi medicali născuţi în România. În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani luau în calcul plecarea, motivele fiind legate nu doar de salarii, ci şi de infrastructură, birocraţie, volumul de muncă şi calitatea managementului.
Problema rămâne actuală şi pentru generaţiile care intră acum pe piaţa muncii. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii de 18–35 de ani declarau că intenţionează să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.
Principalul motiv indicat este un loc de muncă mai bine plătit, menţionat de 64,7% dintre respondenţi, urmat de corupţie, dorinţa unei vieţi noi şi servicii publice mai bune.
Efectele se extind deja asupra generaţiei următoare. Între 2014 şi 2024, 364.000 de copii cu cel puţin un părinte român s-au născut în străinătate şi au fost ulterior înregistraţi în România. Numărul reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în România în aceeaşi perioadă. Analiza ABC atrage atenţia că legătura acestor copii cu România nu poate fi considerată automată. Limba, educaţia şi cultura română, dar şi existenţa unor oportunităţi reale de studiu şi muncă în ţară devin esenţiale pentru păstrarea acestei relaţii.
Există totuşi şi un semnal de revenire. În 2024, România a avut un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranţii înregistraţi în acel an aveau cetăţenie română. Provocarea este ca întoarcerea să devină una de durată, nu doar o etapă înaintea unei noi plecări.
