Preşedintele iranian se opune continuării războiului şi îndeamnă la consolidarea rezilienţei naţionale

Preşedintele iranian Masoud Pezeşkian le-a declarat vineri conducătorilor principalelor universităţi din ţară că se opune continuării războiului cu Washingtonul, subliniind, în schimb, necesitatea urgentă de a consolida rezilienţa naţională pentru perioada dificilă care urmează.

„Nu sunt în favoarea continuării războiului, dar trebuie să consolidăm rezilienţa ţării în faţa evoluţiilor viitoare”, a declarat Pezeşkian în cadrul unei întâlniri cu liderii mediului academic la Teheran, potrivit agenţiei de presă Mehr.

El a subliniat că întărirea acestei rezilienţe presupune urmarea unei direcţii strategice care să împiedice Iranul să negocieze cu „inamicul” de pe o poziţie de slăbiciune şi a cerut în mod explicit universităţilor să sprijine guvernul în acest demers naţional crucial.

Politică internă şi implicarea tinerilor

Preşedintele a avertizat că măsurile economice trebuie să ţină seama cu atenţie de condiţiile sociale existente, pentru a evita rezultate care s-ar putea dovedi mai degrabă dăunătoare decât benefice pentru populaţie.

„Trebuie să beneficiem chiar şi de contribuţiile studenţilor din Generaţia Z pentru a rezolva problemele societăţii şi să asigurăm participarea lor la prezentarea de soluţii, în loc să se implice în proteste”, a declarat Pezeşkian, potrivit YeniŞafak, îndemnând instituţiile academice să canalizeze energia studenţilor către o implicare constructivă.

El a adăugat că nu are legături politice cu anumite grupuri sau facţiuni din peisajul politic complex al Iranului şi că rămâne deschis cooperării cu toate curentele politice dispuse să contribuie în mod semnificativ la soluţionarea crizelor tot mai grave cu care se confrunta ţară.

Prăbuşirea eforturilor pentru încetarea focului

Declaraţiile vin în contextul în care luptele dintre Iran şi alianţa americano-israeliană s-au intensificat după eşecul memorandumului de înţelegere din 18 iunie, care oprise pentru scurt timp operaţiunile militare şi garantase trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Hormuz, de importanţă strategică.

Washingtonul şi Teheranul conveniseră iniţial să pună capăt ostilităţilor şi să permită navigaţia comercială prin această cale maritimă vitală, însă înţelegerea s-a destrămat în câteva săptămâni, iar confruntările au fost reluate în iulie, Statele Unite reluând atacurile aeriene asupra ţintelor iraniene şi reimpunând o blocadă navală strictă asupra porturilor ţării.

Războiul a început pe 28 februarie, când SUA şi Israelul au lansat o acţiune militară coordonată împotriva Iranului, determinând Teheranul să lanseze rachete asupra Israelului, să atace baze americane din întreaga regiune şi să închidă Strâmtoarea Hormuz pentru întreaga navigaţie – o măsură care a provocat perturbări pe scară largă ale aprovizionării globale cu energie şi ale fluxurilor comerciale internaţionale.