Preţul apartamentelor continuă să urce deşi românii cumpără mai puţin. Care este explicaţia?
Piaţa rezidenţială din România a încetinit în prima jumătate a anului 2026, însă datele nu indică deocamdată o corecţie amplă. La nivel naţional, vânzările au scăzut cu circa 9%, însă piaţa rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Inflaţia ridicată, creditele scumpe şi presiunea asupra bugetelor îi fac pe cumpărători mai atenţi la preţ, costuri şi calitatea proiectelor, în timp ce oferta redusă continuă să susţină preţurile, arată raportul Colliers citat de Economedia.
În Bucureşti, tranzacţiile cu apartamente au fost cu aproximativ 2% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, după recuperarea începutului slab de an. Diferenţele între marile oraşe sunt însă mari: Cluj-Napoca a pierdut aproximativ 16%, Iaşiul 11%, iar Timişoara a crescut cu circa 3%.
Oferta de locuinţe noi rămâne una dintre principalele constrângeri ale pieţei. În 2025 au fost livrate aproximativ 59.000 de locuinţe, cel mai redus nivel din 2017. În Bucureşti, suprafaţa utilă autorizată pentru clădiri rezidenţiale a crescut însă de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, ceea ce poate însemna mai multe proiecte în următorii ani.
„Nu vedem o scădere uniformă a pieţei, ci mai degrabă diferenţe tot mai mari între proiecte şi oraşe. Cumpărătorii sunt mai atenţi la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde şi ce construiesc. În Bucureşti, creşterea autorizaţiilor este un semnal bun pentru oferta viitoare, dar efectele nu se vor vedea imediat. Vorbim mai degrabă despre proiecte care pot ajunge pe piaţă în următorii doi până la cinci ani”, a declarat Gabriel Blăniţă, Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Oferta redusă continuă să susţină preţurile
La mijlocul verii, preţurile cerute în Bucureşti erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut. Creşterile lunare s-au temperat, iar diferenţele dintre proiecte s-au accentuat. Locuinţele bine conectate, eficiente energetic şi dezvoltate de companii solide au un avantaj clar.
„Preţul rămâne important, dar cumpărătorii se uită tot mai atent şi la costurile care vin după achiziţie, de la energie şi întreţinere până la timpul petrecut în trafic. De aceea, vedem diferenţe tot mai mari între proiecte, nu o scădere generalizată a preţurilor. Locuinţele bine conectate, eficiente şi dezvoltate de companii cu o reputaţie solidă vor avea în continuare un avantaj, în timp ce proiectele mai slab poziţionate vor avea nevoie de discounturi sau oferte comerciale mai atractive pentru a susţine vânzările”, adaugă Gabriel Blăniţă.
Aproximativ 58% dintre achiziţii sunt realizate prin credit ipotecar, pondere apropiată de cea de anul trecut. Totuşi, o revenire puternică a creditării este amânată de dobânzile ridicate, iar Colliers estimează pentru 2026 o scădere a PIB de circa 0,7%.
Piaţa a fost afectată în vară şi de blocajul sistemelor ANCPI, după atacul cibernetic din 14 iulie. Termenul pentru livrarea locuinţelor eligibile cu TVA de 9% a fost prelungit până la 30 septembrie 2026.
„Pe termen mediu, cererea rămâne susţinută de nevoia reală de locuinţe. România are una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare din Uniunea Europeană, iar marile oraşe au nevoie de locuinţe noi, eficiente şi bine conectate. Oferta redusă, dificultăţile de autorizare din ultimii ani şi cererea acumulată pot continua să susţină preţurile proiectelor bine amplasate. În Bucureşti, infrastructura de transport va conta tot mai mult în alegerea unei locuinţe şi în deciziile dezvoltatorilor.
Extinderea metroului, modernizarea liniilor de tramvai şi conexiunile mai bune dintre zonele periferice sau semicentrale şi marile centre de birouri pot creşte atractivitatea unor cartiere considerate astăzi secundare. Proiectele care combină accesul bun la transport cu servicii, spaţii verzi, eficienţă energetică şi o poziţionare clară vor avea astfel un avantaj tot mai evident în următorul ciclu de piaţă”, notează analiza.
