Ieşirea de capital din Rusia în cei 25 de ani de guvernare ai lui Putin a depăşit 100% din PIB

Economia rusă trăieşte de decenii într-un regim caracterizat de o ieşire masivă de capital în străinătate, care în ultimul sfert de secol a depăşit 100% din PIB, potrivit calculelor Centrului pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoză (ŢMAKP), apropiat de guvernul rus.

Potrivit estimărilor ŢMAKP, în ultimii 10 ani, sectorul real al economiei Federaţiei Ruse a pierdut anual 3% din PIB ca urmare a ieşirii de capital. În total, în ultimele trei decenii, ieşirea de capital din economie s-a menţinut, în medie, la 4–5% din PIB pe an, relatează The Moscow Times.

Potrivit datelor ŢMAKP, Rusia a înregistrat cea mai mare fugă de capital în 2022: peste 12% din PIB a “plecat” în străinătate, pe fondul retragerii companiilor occidentale şi al emigrării a sute de mii de cetăţeni, care şi-au transferat în afara ţării economiile şi banii obţinuţi din vânzarea activelor.

Peste 10% din PIB “a ieşit” din ţară într-un singur an, în 2014, după anexarea Crimeei şi primul val de sancţiuni occidentale. O ieşire comparabilă — de asemenea, de aproximativ 10% din PIB — a fost înregistrată de Rusia doar în timpul crizei financiare globale din 2008–2009.

“Ieşirea netă de capital din sectorul real autohton are un caracter cronic — aceasta se observă de-a lungul mai multor decenii. Împreună cu ieşirea netă a veniturilor din investiţii din sectorul real, aceasta fluctuează în mod constant în intervalul 4–5% din PIB”, se arată în raportul ŢMAKP.

În termeni cumulaţi, în perioada 2001–2025, ieşirea de capital din sectorul real a depăşit 110% din PIB, iar ieşirea totală din economie a ajuns la 130% din PIB.

“În 2025, ca urmare a reducerii plăţilor nete efectuate de companii către străinătate sub formă de venituri din investiţii, acest indicator a scăzut la un nivel de sub 2% din PIB. Cu toate acestea, deocamdată nu este clar cât de sustenabilă este această schimbare”, indică experţii.

Acestea sunt valori ridicate raportat la standardele mondiale pentru ţări cu un nivel comparabil al veniturilor, subliniază ŢMAKP. De exemplu, în Ungaria, Slovacia şi Tailanda, ieşirea netă de capital se menţine sub 1% din PIB pe an, în Argentina şi Africa de Sud — sub 0,5% din PIB, în timp ce Bulgaria, Polonia, Egiptul, India şi Brazilia înregistrează intrări nete de capital.

Banca Centrală a Rusiei, care publica anterior statistici privind exportul de capital de către sectorul privat, a secretizat aceste date la scurt timp după începutul războiului. Datele istorice ale instituţiei arată însă că, în perioada 2001–2021, ieşirea cumulată de capital din Rusia a ajuns la 780,8 miliarde USD.

La cursul actual, această sumă echivalează cu 65,77 trilioane de ruble — o valoare de 1,5 ori mai mare decât volumul anual al bugetului federal (44 de trilioane de ruble) şi mai mare decât rezervele internaţionale de aur şi valută ale ţării (769 de miliarde USD la 1 septembrie).

În cei 27 de ani începând din 1994, potrivit datelor Băncii Centrale, ieşirea de capital din Rusia a însumat 907,4 miliarde USD, iar până în prezent este foarte probabil să fi depăşit 1 trilion de dolari.

Activele nete — după deducerea obligaţiilor — acumulate în străinătate în ultimele trei decenii de sectorul nefinanciar depăşesc 40% din PIB-ul actual al Rusiei, se arată în raportul ŢMAKP. Este vorba despre peste 85 de trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 1 trilion USD.

“O parte dintre aceste active este, fără îndoială, legată de procesele de reproducţie economică — asigură controlul asupra elementelor de infrastructură şi lanţurilor de producţie aflate în străinătate, serveşte drept garanţie pentru tranzacţii, oferă acces la soluţii tehnologice etc. În acelaşi timp, este evident că, la o asemenea amploare şi cu o asemenea permanenţă, o parte semnificativă a acestor investiţii este excedentară în raport cu necesităţile producţiei”, scriu experţii ŢMAKP.

În opinia lor, activele transferate anterior în străinătate ar putea fi utilizate “pentru refacerea unor lanţuri de producţie complete în interiorul Rusiei”.

Pentru a limita ieşirea de capital, ŢMAKP propune impozitarea activelor externe deţinute de companiile ruseşti, precum şi realizarea unei amnistii pentru banii transferaţi în afara Rusiei, prin stabilirea unei taxe fixe pentru repatrierea acestora în ţară.