Preşedintele Cehiei îl dă în judecată pe premier pentru excluderea sa din delegaţia la summitul NATO

Preşedintele Cehiei, Petr Pavel, a anunţat marţi că a intentat un proces împotriva guvernului, contestând decizia prim-ministrului Andrej Babis de a nu-l include în delegaţia guvernamentală care va participa la summitul NATO de la Ankara, din luna iulie.

Acţiunea privind conflictul de competenţă, depusă la Curtea Constituţională a Cehiei, solicită clarificarea autorităţii care decide dacă şeful statului poate participa la summitul NATO. Curtea urmează să analizeze cazul în şedinţa sa plenară de miercuri.

Într-un comunicat, Pavel a susţinut că Babis încearcă să îl „excludă” de la summit şi astfel „să limiteze rolul care îi este conferit de Constituţie”.

Preşedintele a subliniat că predecesorii săi au participat la toate summiturile NATO anterioare şi că el însuşi a fost prezent la fiecare reuniune a alianţei de când şi-a început mandatul, în 2023.

După luni de dispute privind reprezentarea Pragăi la Ankara, Babis a anunţat luni că şeful statului nu poate face parte din delegaţia oficială deoarece „acest summit va fi diferit de cele precedente”.

În cadrul reuniunii viitoare, prim-ministrul va trebui să îşi justifice decizia de a reduce cheltuielile militare de bază la aproximativ 1,8% din PIB, sub ţinta NATO de 2%. Decizia lui Babis de a-l împiedica pe Pavel să participe la reuniune ar putea avea legătură cu opoziţia fostului general faţă de aceste reduceri, pe care le-a calificat drept „iresponsabile”.

Babis a declarat marţi că, deşi „respectă” decizia preşedintelui de a intenta procesul, nu consideră că aceasta este „o idee bună”.

„Nu este potrivit ca demnitarii constituţionali să se dea în judecată unii pe alţii”, a scris el pe X, potrivit POLITICO.

Disputa reprezintă cea mai recentă escaladare a relaţiei tensionate dintre cei doi politicieni cehi, care s-au confruntat în alegerile prezidenţiale din 2023.

În declaraţia sa, Pavel a insistat că acest nou conflict „nu este, de fapt, despre un singur scaun la o singură reuniune externă”, ci despre separaţia puterilor în stat.

„Dacă nu aş apăra aceste prerogative, aş purta o parte din responsabilitate pentru deschiderea largă a uşii către noi limitări arbitrare ale atribuţiilor demnitarilor constituţionali”, a scris el.