"Sfidează tendinţele de ieftinire de pe continent" - România, singura ţară din cele 27 de state UE în care motorina s-a scumpit de la o lună la alta
Datele statistice anunţate de Eurostat confirmă o realitate dureroasă pentru şoferii de la noi: România a devenit una dintre cele mai scumpe oaze energetice din Uniunea Europeană, sfidând parţial tendinţele de ieftinire de pe continent, a atras atenţia, marţi, analistul financiar Adrian Negrescu.
"În timp ce media europeană a creşterii preţurilor la carburanţi a fost de 20,7% (mai 2026 faţă de mai 2025), România a explodat cu o creştere de 30,4%. Suntem pe locul 4 în UE la intensitatea scumpirilor din ultimul an, la doar un pas de Bulgaria ( 33,9%) şi Luxemburg ( 32,2%). Ca să înţelegem discrepanţa, ungurii au înregistrat o creştere anuală de doar 3,5%. Acest ecart uriaş arată că preţurile din România nu mai sunt aliniate doar la cotaţiile internaţionale ale petrolului, ci sunt propulsate de factori interni, adică de taxele mari şi de mecanismul de plafonare a adaosului comercial, o găselniţă falimentară găsită de politicienii fără viziune economică", a declarat Adrian Negrescu.
Conform analistului, cel mai frapant detaliu tehnic din raportul Eurostat vizează evoluţia de la o lună la alta (mai 2026 faţă de aprilie 2026) în segmentul diesel. Dacă în restul UE, preţul motorinei a scăzut în medie cu 5,8%, (nemţii au alimentat cu 11,9% mai ieftin, grecii cu 8,5%, iar irlandezii cu 8,1%) în România preţul motorinei a crescut cu 1,6%.
"În esenţă, România a fost singura ţară din cele 27 de state membre în care motorina s-a scumpit de la o lună la alta. În timp ce toată Europa a beneficiat de o corecţie masivă în jos a preţurilor la pompă pentru transportatori şi şoferi, reţelele de benzinării din ţară noastră au continuat să majoreze tarifele. Din punct de vedere economic, această decuplare a României de la trendul descendent al motorinei din restul Europei are trei explicaţii clare. Pe de o parte este vorba despre presiunea fiscală locală. Deciziile nefericite privind taxarea – plafonarea adaosului, ajustarea accizelor sau eliminarea unor subvenţii la nivel naţional în primele luni ale anului 2026 au anulat efectul scăderii cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului", a continuat Adrian Negrescu.
Expertul a arătat că mai este un motiv important ce ţine de rigiditatea pieţei autohtone.
"Companiile petroliere din România reacţionează extrem de rapid la scumpirile de pe bursa internaţională, însă aplică ieftinirile cu o lentoare asimetrică (fenomenul economic de tip 'rachetă şi paraşută' – preţurile cresc ca racheta şi coboară ca paraşuta). În fine, costurile de logistică şi reconfigurarea rutelor de aprovizionare pentru rafinăriile locale în noul context geopolitic din 2026 menţin o presiune artificială pe preţul final de la pompă. Pe scurt, în mai 2026, în timp ce un şofer din Berlin sau Dublin se bucura de o ieftinire substanţială la motorină, şoferul român a continuat să plătească o taxă de solidaritate nevăzută, dictată de specificul pieţei şi fiscalităţii locale", a adăugat Adrian Negrescu.
