SIS de la Chişinău avertizează: Datele personale ale moldovenilor, colectate de gruparea Şor, sunt folosite de Rusia pentru escrocherii financiare

Datele personale ale cetăţenilor Republicii Moldova sunt colectate masiv de către serviciile speciale ale Federaţiei Ruse cu scopul de a fi folosite în operaţiuni de fraudă, a anunţat Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău.

Potrivit unui comunicat de presă, SIS a intrat în posesia unor informaţii care indică existenţa unui proces coordonat de colectare a datelor personale ale cetăţenilor Republicii Moldova de către serviciile speciale ruseşti.

„Datele sunt colectate prin diferite metode, precum baze de date private vândute ilegal pe Dark Web, baze de date extrase ilegal prin spargerea serverelor private, precum şi baza de date colectată de grupul criminal organizat Şor în ultimii ani, care conţine circa 145 000 cetăţeni care au oferit datele personale.

Evaluarea informaţiilor deţinute indică asupra unor baze de date detaliate care conţin nume şi prenume, adrese de e-mail, telefon, adrese de domiciliu, dar şi copii ale actelor de identitate”, a precizat SIS.

Informaţiile colectate sunt ulterior transmise grupurilor criminale organizate cu acoperire transfrontalieră, pentru a fi utilizate în acţiuni de escrocherie şi de sustragere a fondurilor de pe cardurile bancare ale cetăţenilor, precum şi a banilor în numerar, au explicat serviciile de la Chişinău.

„Atenţionăm că aceste acţiuni nu sunt incidente izolate, ci sunt parte a războiului hibrid de subminare a stabilităţii naţionale. Scopul acestor atacuri orchestrate este crearea sentimentului de nesiguranţă şi neîncredere în societate.

Îndemnăm cetăţenii Republicii Moldova să nu ofere datele persoanele unor persoane necunoscute sau unor presupuse companii care oferă oportunităţi de investiţii cu câştig rapid, să nu ofere parole sau alte date de securitate prin telefon şi să verifice suplimentar orice acţiune prin care li se solicită coduri sau bani.

Recomandăm cetăţenilor să sesizeze de urgenţă astfel de situaţii dubioase la cea mai apropiată unitate de poliţie sau prin apel la 112. Instituţiile statului şi instituţiile financiar-bancare au fost informate şi vor întreprinde măsuri de precauţie”, a punctat SIS.

O analiză a Comunităţii Watchdog Moldova menţionează că industria înşelătoriilor telefonice s-a construit pe reţelele ruseşti ale anilor 1990 şi 2000. CarderPlanet, unul dintre primele forumuri majore de fraudă bancară electronică, a apărut la Odesa în 2001, fiind administrat de vorbitori de limbă rusă, cu reţele de distribuţie şi spălare de bani concentrate la Moscova şi Sankt Petersburg. Victimele principale vorbeau, de asemenea, limba rusă. Capitalul acumulat a construit infrastructura care funcţionează şi astăzi.

„Rusia este astăzi şi cel mai mare furnizor, şi cel mai mare consumator al industriei pe care a construit-o. FSB a raportat în 2024 pierderi de 170 de miliarde de ruble cauzate de frauda telefonică. Ministerul de Interne al Federaţiei Ruse a citat 200 de miliarde. Sberbank, cea mai mare bancă de stat rusă, a estimat 295 de miliarde. Cifrele provin din surse cu interese diferite şi nu pot fi verificate independent; diferenţa reflectă metodologii diferite. Poliţia rusă a înregistrat oficial peste 640.000 de dosare penale pentru fraudă telefonică în acelaşi an”, a specificat expertul Watchdog, Andrei Curăraru.

Experţii au ţinut să remarce că la finele anului 2010, autorităţile ruse au confiscat mii de telefoane mobile din colonii penale, iar penitenciarele funcţionau ca platforme de operare a schemelor de fraudă. Zece ani mai târziu, situaţia s-a schimbat. O parte din operaţiuni au migrat peste hotarele Rusiei. În 2021, FSIN (Serviciul Federal de Executare a Pedepselor din Rusia) nega public existenţa „centrelor de apeluri din penitenciare”, iar adjunctul şefului poliţiei din Moscova recunoştea că aproximativ 40% din furturile la distanţă implicau centre situate în afara Rusiei. Infrastructura se mutase deja, nu dispăruse. Reţelele existau şi funcţionau neperturbat, inclusiv datorită coruperii organelor locale de ordine.

„Raportul GI-TOC (Global Iniţiative Against Transnaţional Organized Crime, iniţiativă internaţională de monitorizare a crimei organizate transnaţionale) din aprilie 2026 documentează că zonele de impunitate juridică constituie factorul principal de supravieţuire al industriei.

În context, putem presupune că Transnistria intră în această categorie nu doar ca potenţială locaţie a centrelor de apeluri, ci şi ca spaţiu prin care circulă bani fără supraveghere bancară funcţională şi unde urmărirea penală se opreşte la limita administrativă”, se mai arată în analiza Watchdog.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, aceasta nu este doar o observatoare a acestui fenomen, a menţionat Watchdog în analiza sa, punctând că, în 2024, utilizatorii de telefonie mobilă din Republica Moldova au recepţionat aproximativ 2,4 milioane de apeluri frauduloase, în creştere cu 149,5% faţă de 2023, conform datelor raportate de operatori către ANRCETI (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei).

În 2025, Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) a înregistrat oficial 1.760 de cazuri de fraudă online, cu 59% mai multe decât în 2024, prejudiciile ridicându-se la 211 milioane de lei, comparativ cu 73 de milioane de lei în anul precedent, aproape triplu într-un singur an.

„Ce s-a făcut în ultimii ani pentru a contracara acest fenomen? În 2023, DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România), în parteneriat cu autorităţile moldoveneşti, a finalizat operaţiunea TRICK. Patru centre de apeluri pe teritoriul Republicii Moldova, 400 de angajaţi, peste 2.000 de victime, prejudicii de 3 milioane de euro. Centrele funcţionau din 2021 iar victime erau cetăţeni români.

Victimele nu sunt alese întâmplător. Cazurile mari indică oameni din Capitală cu economii disponibile şi vulnerabilitate la autoritate. În dosarele documentate anterior, Poliţia a identificat grupări cu membri cu vârste cuprinse între 17 şi 53 de ani, inclusiv cetăţeni străini, curieri prinşi în flagrant, colectori de bani şi persoane care transformau sumele în criptovalută.

Metoda foloseşte autoritate falsă şi presiune temporală. Apelantul se prezintă drept bancă, poliţie, BNM, SIS, Moldcell, Premier Energy sau funcţionar public. Scenariul introduce un pericol imediat: fraudă bancară, dosar penal, blocarea contului, datorie inventată, suspiciune de finanţare a terorismului. Victima este izolată psihologic, împinsă să nu verifice, apoi direcţionată spre transfer sau predare de numerar. Din punct de vedere criminologic, avem o schemă de fraudă cu inginerie socială, logistică locală şi mecanism de spălare rapidă a banilor”, se mai arată în analiza Watchdog.