Oamenii de ştiinţă japonezi au dezvoltat o inteligenţă artificială pentru detectarea deşeurilor de plastic de pe fundul mării

Cercetătorii de la Agenţia Japoneză pentru Ştiinţa şi Tehnologia Marină şi Terestră au dezvoltat un sistem de inteligenţă artificială capabil să detecteze deşeurile de plastic de pe fundul mării la viteze de procesare aproape duble faţă de cele ale experţilor umani, potrivit unui studiu publicat joi.

Sistemul, denumit DeepLitterAI, a fost antrenat pe aproximativ 12.000 de imagini extrase din înregistrări video ale fundului mării realizate de agenţie începând din 1983, care conţin atât obiecte mici considerate deşeuri, cât şi elemente care nu sunt deşeuri, precum roci şi vieţuitoare marine, care complică adesea procesul de identificare.

Antrenarea sistemului de recunoaştere a imaginilor

Cercetătorii au utilizat diverse tehnici de recunoaştere a tiparelor, inclusiv estomparea şi inversarea imaginilor, pentru a reduce la minimum detectările false, permiţând sistemului să identifice tipurile şi cantităţile de deşeuri chiar şi atunci când obiectele ocupau doar între 5% şi 10% din lăţimea imaginii în timpul testelor.

DeepLitterAI a identificat cu succes 80% dintre principalele tipuri de deşeuri, inclusiv sticle de plastic şi pungi de polietilenă, cu o marjă de eroare de aproximativ 10% în comparaţie cu inspecţiile vizuale efectuate de experţi, potrivit studiului.

Aplicaţii pentru monitorizarea în timp real

„Putem identifica rapid zonele în care se acumulează cantităţi mari de deşeuri şi putem folosi aceste informaţii pentru a pune în aplicare contramăsuri”, a declarat oceanograful biolog Ryota Nakajima, membru al echipei de cercetare, potrivit YeniŞafak.

Această realizare vine în contextul în care oamenii de ştiinţă din domeniul mediului acordă o atenţie tot mai mare poluării fundului mării, având în vedere că o mare parte din deşeurile de plastic care ajung în oceane se scufundă în cele din urmă sub suprafaţa apei, unde detectarea lor rămâne dificilă din punct de vedere tehnic.

Se estimează că posibilitatea monitorizării în timp real va permite orientarea operaţiunilor de curăţare către zonele identificate ca având acumulări mari de deşeuri.