Băuturile zaharoase: un risc crescut de hipertensiune arterială după câteva decenii (studiu)
alte articole
Hipertensiunea arterială a fost considerată mult timp o problemă care afectează în principal persoanele de vârstă mijlocie. Un nou studiu de amploare evidenţiază o sursă prezentă de mult timp în alimentaţie: băuturile zaharoase, în special sucurile 100% naturale, care fac parte de ani de zile din obiceiurile alimentare ale copiilor.
Studiul, publicat în Circulation, a urmărit peste 25 000 de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani pe o perioadă de până la 25 de ani. Acesta a constatat că consumul regulat de băuturi îndulcite cu zahăr era asociat cu un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială mai târziu în viaţă. În schimb, consumul de fructe întregi, în ciuda conţinutului lor de fructoză, nu a prezentat nicio asociere de acest tip.
Aceste rezultate sugerează că forma în care este consumat zahărul ar putea fi la fel de importantă ca zahărul în sine.
Sursa fructozei a contat mai mult decât cantitatea acesteia
Cercetătorii au studiat modul în care diferite surse alimentare de fructoză erau asociate cu riscul de hipertensiune.
Au comparat băuturile îndulcite cu zahăr, inclusiv sucurile carbogazoase, băuturile din fructe, limonadele, ceaiurile reci, băuturile pentru sportivi şi alte băuturi din fructe necarbogazoase, cu sucurile 100% naturale şi cu fructele întregi, precum merele, portocalele, bananele, strugurii, perele, pepeni, căpşuni, piersici şi mango.
Unul dintre cele mai semnificative rezultate a fost faptul că consumul global de fructoză nu era asociat cu hipertensiunea. Însă constatarea a fost diferită atunci când cercetătorii au analizat originea fructozei.
Participanţii care consumau cel puţin două porţii zilnice de băuturi îndulcite prezentau un risc de a dezvolta hipertensiune arterială cu 52 % mai mare decât cel al persoanelor care consumau astfel de băuturi mai puţin de trei ori pe săptămână. O porţie era definită ca o cutie sau un pahar de 35,5 cl.
Sucurile carbogazoase şi băuturile pentru sportivi au fost asociate cu cel mai ridicat risc dintre băuturile îndulcite.
Sucurile de fructe au fost, de asemenea, asociate cu un risc crescut. Persoanele care consumau cel puţin o porţie şi jumătate de suc de fructe 100 % natural pe zi prezentau un risc de hipertensiune arterială cu 35 % mai mare decât cel al persoanelor care beau mai puţin de o porţie pe săptămână. O porţie de suc de fructe corespunde unui pahar de 23,7 cl.
În schimb, consumul de fructe întregi nu a fost asociat cu o creştere a riscului de hipertensiune.
Rezultatele sunt de natură observaţională, ceea ce înseamnă că ele indică o asociere şi nu demonstrează în mod direct că aceste băuturi provoacă hipertensiune arterială. Însă această tendinţă a persistat chiar şi după ce cercetătorii au luat în considerare alţi factori.
Ce a făcut diferenţa?
Contrastul dintre sucurile de fructe şi fructele întregi evidenţiază un concept din ce în ce mai important în nutriţie: nu putem înţelege exact realitatea despre alimentele dacă ne limităm la examinarea diferitelor lor substanţe nutritive.
„Sursa şi matricea — adică modul în care este consumată fructoza — sunt mai importante decât nutrientul în sine, şi anume fructoza”, a declarat pentru Epoch Times Vasanti Malik, profesoară la Facultatea de Medicină din Toronto şi autoare principală a studiului.
Băuturile îndulcite, şi chiar sucurile de fructe 100%, sunt diferite de fructele întregi.
Kara Siedman, dieteticiană-nutriţionistă, a declarat pentru Epoch Times: „Fructele întregi conţin fibre, apă, polifenoli, vitamine, minerale şi o structură celulară care încetinesc digestia şi atenuează încărcătura de glucoză şi fructoză. Sucul furnizează zaharurile fără aceeaşi cantitate de fibre şi fără procesul de mestecare, ceea ce facilitează considerabil consumul rapid al unei doze mai mari. ”
Sucurile de fructe şi băuturile răcoritoare furnizează, de asemenea, fructoză ficatului mai rapid decât fructele întregi.
„Dacă o cantitate excesivă de fructoză ajunge rapid în ficat, aşa cum se poate întâmpla atunci când este consumată în exces şi sub formă lichidă, aceasta poate favoriza formarea de grăsimi, ceea ce poate duce la complicaţii metabolice”, a explicat Vasanti Malik. În timp, acumularea de grăsimi în ficat poate contribui la rezistenţa la insulină şi poate creşte riscul de boli cardiovasculare şi metabolice.
Este important să se înceapă timpuriu
În Franţa, se estimează că aproximativ 1 copil din 25 (adică ~4 %) suferă de hipertensiune arterială (HTA) persistentă, ceea ce corespunde la câteva sute de mii de copii la nivel naţional. Prin urmare, este esenţial să se sublinieze importanţa depistării precoce şi a prevenirii.
„Este important să adoptăm obiceiuri sănătoase încă de la o vârstă fragedă, deoarece ştim că riscul cardiometabolic poate apărea încă din copilărie şi poate persista până la vârsta adultă, crescând astfel riscul de boli cronice mai târziu în viaţă”, a declarat Vasanti Malik.
Riscurile par să se acumuleze odată cu vârsta. Un studiu publicat în 2020 a constatat că adulţii care au dezvoltat hipertensiune arterială la o vârstă mai tânără erau mai predispuşi să dezvolte boli cardiovasculare şi să decedeze decât cei care au primit diagnosticul mai târziu în viaţă.
Ce pot face părinţii şi copiii
Unul dintre cele mai concrete rezultate ale studiului provine dintr-o analiză menită să estimeze ce s-ar putea întâmpla dacă o porţie zilnică de băutură zaharată ar fi înlocuită cu un alt aliment sau o altă băutură.
Înlocuirea băuturilor bogate în fructoză cu alternative mai sănătoase a fost asociată cu un risc mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială. Studiul a arătat că înlocuirea unei porţii zilnice de băuturi îndulcite cu o porţie de fructe întregi a fost asociată cu o scădere de 22 % a riscului de hipertensiune. Înlocuirea acesteia cu lapte sau apă a fost asociată cu o scădere a riscului de 13 %, respectiv 9 %.
Laptele ar putea oferi beneficii suplimentare, deoarece furnizează calciu şi potasiu, două substanţe nutritive implicate în reglarea tensiunii arteriale. Anumite studii sugerează că peptidele bioactive provenite din proteinele din lapte ar putea contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea tensiunii arteriale.
Activitatea fizică părea, de asemenea, să atenueze riscul de hipertensiune. Atunci când cercetătorii au luat în considerare activitatea fizică, un consum mai ridicat de fructoză a fost asociat cu un risc crescut doar în rândul participanţilor mai puţin activi.
Acest rezultat nu înseamnă că exerciţiul fizic anulează efectele consumului regulat de băuturi zaharoase. Însă activitatea fizică îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină, metabolismul energetic, funcţia vasculară şi capacitatea organismului de a utiliza nutrienţii proveniţi din alimentaţie. Toate aceste elemente ar putea contribui la explicarea motivului pentru care participanţii cei mai activi au prezentat o tendinţă diferită.
Principala concluzie a acestui studiu nu este că copiii trebuie să se teamă de fructoza prezentă în mod natural în fructe, ci că forma sub care este consumată această fructoză contează.
Un măr, un pahar de suc de portocale şi un suc carbogazos pot conţine cu toţii zaharuri, dar organismul nu le asimilează neapărat în acelaşi mod.
