Ce se va întâmpla cu sistemul public de pensii în 2030? Consilierul lui Bolojan: Vom avea un şoc major

Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul premierului interimar Ilie Bolojan, a avertizat marţi, la Digi24, că sistemul public de pensii ar putea suferi un şoc financiar major în jurul anului 2030. Aceasta deoarece vor fi din ce în ce mai mulţi beneficiari şi din ce în ce mai puţini contributori după ce aşa-numiţii „decreţei” (generaţia născută după 1967 pănă în 1977) vor începe retragerea din activitate.

Într-o analiză extrem de dură, expertul executivului a dezvăluit că statul finanţează pensiile curente prin credite bancare din cauza prăbuşirii raportului dintre salariaţi şi beneficiari, spulberând iluzia sustenabilităţii actuale a Pilonului I. Consilierul guvernamental subliniază că mecanismul de autofinanţare este complet blocat, statul român acumulând datorii doar pentru a menţine plăţile lunare la zi.

„Nu va intra în colaps, dar va avea dificultăţi financiare din ce în ce mai mari. Dacă ne gândim la echitatea intergeneraţională, bugetul de pensii, adică Pilonul I, ar trebui să se autofinanţeze. Ceea ce se încasează din contribuţii de la cei care sunt astăzi în câmpul muncii trebuie să finanţeze pensiile care sunt în plată. În anii ’90 aveam doi-trei salariaţi la un pensionar, astăzi suntem cam unu la unu. Avem probabil cel mai nefavorabil raport între contribuabili şi beneficiari în sistemul de pensii, iar acest raport va continua să se deterioreze. Vom avea un şoc major în jurul anului 2030, pentru că vom avea din ce în ce mai mulţi beneficiari şi din ce în ce mai puţini contributori.

Sistemul de pensii, Pilonul I, va avea dificultăţi financiare şi mai mari. Chiar şi astăzi, bugetul de pensii nu este autofinanţat, este finanţat prin împrumuturi. Cu toţii ne-am dori pensii mai mari, dar, din păcate, nu avem contribuabili care să susţină acest lucru. Nu poţi continua să creşti pensiile din resurse pe care nu le ai şi pe care le împrumuţi, pentru că, la un moment dat, vine nota de plată”, a explicat Dumitru.

Întrebat dacă statul îşi permite să majoreze pensiile anul viitor, în condiţiile în care Consiliul Fiscal recomandă prudenţă, Ionuţ Dumitru a afirmat că o indexare va fi necesară după doi ani în care pensiile şi salariile din sectorul public au fost îngheţate. Creşterea trebuie însă atent calculată şi adaptată resurselor disponibile.

„Am avut o perioadă de inflaţie destul de ridicată şi probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată.
să nu mai facem greşelile din trecut”, a atras atenţia consilierul premierului cu privire la indexarea programată peste un an. Ca soluţii pe termen scurt, economistul a indicat măsuri administrative de combatere a muncii la negru şi la gri, dar şi strategii de menţinere a persoanelor în activitate pentru perioade mai lungi.

Tentativele de aliniere a legislaţiei naţionale la recomandările instituţiilor financiare internaţionale privind prelungirea vieţii active se izbesc, în opinia lui Dumitru, de o profundă inechitate socială protejată de legiuitori. Consilierul a catalogat ca fiind imposibil de justificat în faţa contribuabililor de rând orice modificare a pragului de 65 de ani, atâta timp cât anumite categorii de privilegiaţi părăsesc sistemul la vârste tinere.

„Este prematur să discutăm în România despre creşterea vârstei standard de pensionare până nu rezolvăm problema pensionărilor sau a pensiilor speciale. Atât timp cât ai pensionari la 45 de ani, este greu de explicat oamenilor, pe bună dreptate, de ce un om care munceşte până la 65 de ani ar trebui să muncească mai mult, când sunt oameni care ies la pensie la 45 sau 50 de ani”, a conchis Ionuţ Dumitru.

Acesta a amintit că a fost aprobată o creştere etapizată a vârstei de pensionare în sistemul judiciar, dar a atras atenţia că mai există categorii care beneficiază de condiţii favorabile. În opinia sa, acestea nu mai pot fi susţinute în forma actuală, în condiţiile în care şocul demografic va aduce mai mulţi pensionari şi mai puţini contribuabili.